01.31.09

c’est un de ces jours ..

Publicat în Uncategorized la 11:31 am de ecsilia

iar am luat-o pe ulei. nu te mai intelegi cu mine. :) ) e una din acele zile.

cand te trezesti cu noaptea-n cap.

cand vezi ca .. a nins peste noapte.

cand iti aduci aminte de .. multe.

cand vezi un film ce iti atinge o coarda sensibila.

cand te gandesti la .. credinta.

cand analizezi si iar analizezi.

cand speri si aspiri la .. ceva. pe un anumit plan.

cand stai in pijamale pana la 1 fara a te interesa ceva.

cand te gandesti mai mult la tine si la ce faci.

cand ti se blocheaza mintea pe ceva anume.

cand se termina luna.

e ziua aia care ai vrea sa nu fie. si pe de alta parte, n-ai putea fara ea. e .. o simpla zi de sambata, si o complicata zi de sfarsit de saptamana.

e o zi in care logica m-a parasit, dar nici eu nu fac eforturi pentru a o gasi.

o zi in care voi ramane neinteleasa si nu-mi va pasa.

o zi in care sunt suparata si vesela in acelasi timp.

o zi .. pur si simplu o zi.

vei rade cand vei termina de citit aceste randuri. si te vei intreba poate de ce. nu stiu. :) nu-mi pasa. daca ma vrei, ia-ma asa cum sunt. :)

pic_3214a

01.29.09

all falls down

Publicat în Uncategorized la 11:23 am de ecsilia

:) asta e melodia care a inceput sa cante cand m-am logat pe blog, si am zis ca e okei ca si titlu. si e un mare adevar. cu cat ajungi mai sus, cu atat cazi mai tare. ce aiurea sunt toate. sunt momente in care simti ca esti cel mai fericit om din lume si altele cand simti ca se prabuseste peste tine intreaga lume. nu poate fi totul asa .. la fel? fara suisuri si coborasuri majore? nuuu. nu poate fi. trebuie sa ne dea peste cap viata asta ca altfel nu e sanatoasa. azi, acum o ora daca nu ma insel, am primit mesaj de .. la un prieten spunandu-mi ca luat permisul. nimic mai imbucurator. dar dupa ce i-am zis felicitari si alea alea, am picat intr-o pasa proasta. asta nu are absolut nicio legatura cu el, ci cu scoala de soferi. niciodata nu m-am simtit asa ca atunci cand am picat traseul. niciodata. dar sunt sigura ca se va repeta. doar viata e ciclica, nu? am simtit ca am dezamagit fiecare persoana pe care o cunosc. absolut fiecare persoana. pentru ca toti imi spuneau inainte ca o sa il iau si o sa am carnet. dar n-a fost asa. si spre deosebire de alex, care-mi spunea ca nu se poate bucura pentru ca simte presiunea asta ca toti i-au zis ca o sa ia, eu nu puteam nici sa vorbesc atunci. all falls down, nu? :) dar .. promit sa-mi adun curajul si sa fac iarasi acel pas. dar va fi de data asta pentru mine. asa ca nimeni nu va sti cand si cum si unde. 

pana atunci. bucura-te si pentru mine, nigga. o meriti. :)

01.26.09

shifty mood ..

Publicat în Uncategorized la 3:25 pm de ecsilia

m-am chinuit sa dau un titlu acestui articol. si .. mi-a venit ideea asta. care nu-mi apartine, dar nici nu conteaza a cui este. nu-i a mea. :) e preluata. revenind. azi a fost o zi groaznica. de ce? pai. in primul rand. pe un prieten l-a luat ambulanta de la scoala. suna tragic. nu a fost chiar asa. criza de rinichi. dar cu toate astea, cand am vazut ca a venit ambulanta, am facut o criza. adica. mi s-a facut rau. e ciudat cat de mult poti sa ti la anumite persoane chiar fara sa-ti dai seama. si cel mai aiurea e ca nu tu iti alegi persoanele la care ti. se intampla sa te orientezi spre cineva care e cel indicat sa nu te uiti la el. nu are nici cea mai mica legatura cu tine. da na. nu toate ies cum vrem noi. vorba aia. la toti ne e greu, dar la nimeni nu-i la fel. e ciudat cat de incurcate sunt caile .. domnului. caci uneori, oricat de mult ai fi impotriva religiei, de fapt nu esti. toti avem nevoie sa credem. chiar daca poate nu e cea mai structurata carte, biblia ne ofera ceva ce nu multe altele ne ofera. ne ofera .. ajutor. un lucru pe care sa ne sprijinim si o persoana care sa ne ghideze. pana la urma totul e autosugestie si putere de a discerne. pentru ca nici macar dumnezeu nu poate distinge in locul nostru ce e bine si ce e rau. totul, sta pe umerii nostri. 

 

vaya con dios. [ poate maine ratiunea mea se va imprastia mai bine printre literele tastaturii. nu bag mana in foc. niciodata nu stii ce se poate intampla ]

01.17.09

sambata seara

Publicat în Uncategorized la 7:09 pm de ecsilia

era o melodie ce continea versul asta.  dar nu mi-o aduc aminte. cred ca gica petrescu o interpreta. in fine. iar scriu. pentru ca e o minunata seara de sambata. pentru ca boxele s-au dus in sfarsit la proprietarul lor, spre fericirea parintilor mei. pentru ca .. asa-mi veni mie. sa scriu. aa. inainte de a incepe, trebuie sa-ti dezvalui ceva. mi-am luat oja neagra. :D si-mi place de innebunesc. nu stiu de ce. poate ca prin culoare [ da,da .. non culoare ] scoate in evidenta o parte a mea de care nimeni nu e constient si pe care multi o neaga. ya. the dark side. asa. tema de azi. am gasit undeva un textulet dragut. ” noi putem calatori in timp. avem un portal ce ne poarta in trecut, numit amintire, si unul deschis spre viitor, numit vis. ” azi vorbesc de trecut. pentru ca el sta in fundamentul tuturor actiunilor noastre. in tot ce facem azi, se reflecta invatamintele si experientele de ieri. trecutul e sursa prezentului si a viitorului. pentru ca daca n-ar fi fost un “ieri”, “azi” n-ar fi existat. ma gandeam la trecut. mai precis la asta vara. cand am fost la mare. caci iubesc marea si as da orice ca macar o data pe an sa o vad si sa o simt si sa ma pierd in ea. anul trecut am fost de doua ori. o data cu colegii si prietenii, unde am fost party people. :) ) si a doua oara cu ai mei. cand am fost la relaxare. spre sfarsitul sezonului, cand totul se inchidea, incepand cu megadiscoteca tineretului si terminand cu .. gogoseria “fitzosica”. a fost mult mai bine atunci. am stat si am contemplat marea in  singura dimineata cand m-am trezit inainte de ora 9. si am iesit pe plaja si am facut poze. multe poze. ia uite.

faza e ca ma tot chinui sa-mi dau seama de azi dimineata care e cea mai reusita dintre ele. ajutor. din cauza unor probleme cu netul si cu inspiratia, acest articol se va opri imediat. voi reveni. [ brb :) ) ]

love you all. :) [ pentru ca am un suflet mult prea mare ]

01.16.09

oameni cu .. 1, 2, .. n fete

Publicat în Uncategorized la 7:15 pm de ecsilia

pentru ca unii oameni nu se pot rezuma la a avea o singura fata si la a fi sinceri.

pentru ca nu toti sunt ca mine, si ca anca, si ca elena, si ca alti cativa prieteni.

pentru ca unii prieteni sunt doar de suprafata. si mereu se schimba.

pentru ca totul decurge ciclic, rolurile inversandu-se. ( traiasca  schopenhauer si shakespeare ).

pentru ca unii chiar sunt prosti si-si bat joc de sentimentele si gandurile celor din jur.

pentru ca oamenii sunt falsi si au “n” fete.

pentru ca m-au facut sa fiu dezamagita, depresiva, disperata, nervoasa. pentru ca m-au facut sa tip, sa dau cu pumnul in pereti si sa-mi inghit lacrimile.

pentru ca prietenii buni se gasesc rar, si cand ii ai trebuie sa tii cu dintii de ei.

pentru ca respectul nu e un drept, ci trebuie castigat.

pentru ca o lupta verbala doare mai mult decat una fizica.

pentru ca afara ninge, desi ieri era soare.

pentru ca mi-e frig. inauntru. si mi-e sila. de voi.

pentru ca oricat le-ai zice, unii nu-si schimba nici cele mai mari defecte.

pentru oamenii care se considera inutili, desi nu sunt. si nu vor fi niciodata.

pentru oamenii care se subapreciaza. dar in acelasi timp, si pentru cei care se supraapreciaza. de ei imi e mai mila. pentru ca vor cadea de mult mai sus.

pentru ca nu am nimic mai bun de facut.

pentru ca mi-e dor [ de multe ] .. si doare.

pentru ca ma intelegi. sau nu. pentru ca esti aici. sau acolo. [ las la latitudinea ta sa vezi marea diferenta ]

pentru ca sunt zile cand iti vine sa te arunci de pe bloc, sa te tai sau sa te spanzuri.

pentru ca sunt zile cand iti vine sa urli de fericire sa te auda toti.

pentru ca ti se intampla sa vorbesti si nimeni sa nu plece urechea la spusele tale. [ mi s-a intamplat azi ]

pentru ca sunt momente cand in interiorul multimii ne simtit mult mai singuri decat daca am fi singuri intr-o padure.

pentru ca imi citesti randurile.

pentru ca ..

pentru ca ..

mai sunt multe care ar trebui mentionate. dar nu am energia necesara de a le scrie pe toate. mint de fapt. energie am. nu am dispozitie. promit ca o sa-mi caut dispozitia si atunci voi scrie mai mult. ;) ) si .. pentru toate astea .. ce facem? bem pana cadem lati. :) )

01.13.09

pentru ca am/ai nevoie

Publicat în dedicatii la 6:34 pm de ecsilia

vorbesc cu o gramada de lume. dar totusi mi-am facut timp pentru a scrie cateva randuri si a-mi face niste mici insemnari. pentru ca zilele trec si incep sa cunosc lumea. incep sa-mi dau seama de lucruri pe care nu vreau sa le tin doar pentru mine. pentru ca nu are rost sa treci prin toate etapele prin care am trecut eu pentru a evolua. poti sari peste unele. invata din greselile altora. e cel mai simplu. da de obicei oamenii trebuie sa se dea ei cu capul de pragul de sus, eventual si de ala de jos, pana sa priceapa lectia. de ce scriu astazi deci. pentru ca sunt zile si momente cand am nevoie. de ce anume? de o vorba buna. de o imbratisare. de o alinare sufleteasca. de o mangaiere. de gesturi mici cu valori enorme. si n-oi fi eu singura pe care o apuca sentimentalismele in anumite momente. momentele de genul asta nu au un timp anume la care sosesc. sunt pierdute in timp. apar si dispar brusc. si cand apar, fac ravagii. pentru oricine. de la cel mai sensibil om, pana la cel mai arogant. numai ca unii stiu sa-si mascheze aceste puncte sensibile ce apar din cand in cand. pentru ca in spatele oricarui tip arogant se afla o slabiciune, pe care o ascunde cu succes. ca tot veni vorba de oameni aroganti. m-am certat zilele astea cu cineva. ce urasc cel mai mult? infrangerea verbala. si am avut parte de ea. rezultatul? munca de cercetare. :) ) pentru a nu mai fi infranta. reintorcandu-ne la nevoi. iti scriu azi tie. da, tie. e o scrisoare persoanala. de la mine pentru tine. la care poti raspunde. au fost doi oameni care mi-au satisfacut “nevoile de cineva” astazi. florin. care e .. partea mea masculina si cu asta am zis tot. si dan. vecinul meu, care ma scoate din niste stari nasoale si numai el stie cum o face. multumesc. amandurora. nu stiu ce m-as face fara voi. 

 

pfiu. inca putin suflet imprastiat pe aceasta pagina web. de ce? pentru ca sper. :)

01.08.09

cu zambetul pe buze

Publicat în Uncategorized la 8:31 am de ecsilia

nu ti se intampla cateodata sa te trezesti vesel? mie da. nu des. nici rar. e un oarecare echilibru in starile mele. desi alterneaza mult prea des, as putea zice ca sunt fericita cam jumatate din timp si trista in cealalta jumatate. dar mereu trebuie privita jumatatea plina. asa ca atunci cand sunt suparata, nu trebuie sa ma iei in seama. s-ar putea sa-ti para rau sau sa-mi para rau. am vazut zilele trecute la o prietena pe blog, un articol despre ce ar face daca ar afla ca moare azi. ideea promovata de titlu m-a incantat. dar. nu stiu. prea multa lume care se crede inteligenta abereaza pe teme de genul. deci ce ar fi inca o parere in plus? de ce ne gandim mereu “ce-ar fi fost daca..” ? cand noi avem prezentul in fata. am facut la ultima sedinta de meditatii la romana tema timpului in poezia glossa. de mihai eminescu. mie nu-mi place eminescu. pentru ca e un romantic incurabil si pentru ca viseaza numai la flori de tei, izvoare, codri si iubite angelice. dar glossa e altfel. vorbeste despre timp si despre adevaruri general valabile. si apare acolo ideea ca nu esti 3 timpuri, ci doar prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul viitorului. e interesanta ideea de prezent. si cu toti stim binecunoscuta sintagma carpe diem, si multe altele care ne amintesc ca mereu trebuie traita din plin clipa prezenta. oare chiar avem nevoie nevoie de toti filosofii si de toti carturarii vremurilor pentru a invata cum sa ne traim viata? consider ca nu. de ce? pentru ca timpul este in noi, si in jurul nostru. numai noi stabilim mersul lucrurilor. n-ai cum sa nu fi observat ca atunci cand astepti ceva sau pe cineva, timpul trece de sute de ori mai greu. si ca atunci cand  iti place ceva, cum ar fi o vacanta, o excursie, o intalnire, timpul parca zboara. red bull-ul asta. :) ) ah. am un defect. mare sau mic. nu-mi dau seama. filosofez. nu stiu daca sunt sau nu capabila de asa ceva, adica daca are noima ce spun. dar de multe ori ma trezesc facand asta. pana si in textele argumentative pentru bac fac d-astea. hmm. dar. de la ce am pornit? de la zambete. ai observat ca atunci cand esti suparat si iti zambeste cineva ii zambesti si tu? o persoana care primeste un zambet inapoi e fericita. si imparte si celorlalti aceasta stare. eu azi sunt fericita. fara motiv. pur si simplu m-am trezit bine. si as vrea ca toti din jurul meu sa se simta la fel, nu sa intrebe pe la spate “ce dracu are asta azi?”.

 

oare e posibil? :D

 

hai sa nu ne intrebam ” de ce? ” ci doar sa traim. sa ne luam drept cine suntem. hai sa .. ne iubim. :D

01.04.09

praf ..

Publicat în Uncategorized la 12:17 pm de ecsilia

daca ma citesti inca de la inceputuri, ai sa vezi cum starile mele fug si revin. si pe alocuri se intrepatrund. vin si pleaca cand ti-e lumea mai draga. dar sunt momente care simti ca-ti pun capac. stii, nu? sunt .. multe momente d-astea. zambete contopite cu lacrimi. tristeti presarate cu hlizeli in grup. dureri amestecate bine cu .. castiguri. si fel de fel de stari aiurea din care nu stii daca vrei sa pleci sau sa intri. asa ma simt eu acum. nu stiu de care parte a baricadei sunt. sunt in fata si in spatele ei in acelasi timp. am pasit in anul nou in bratele .. lui [ zic asa, si nu dau nume ] si acum ma simt groaznic. am un talent inconfundabil de a-mi alege gresit persoanele de care ma atasez. si ma atasez de cine nu s-ar uita niciodata la mine. ca .. asa e viata. stam si suferim pana ne dam seama ca avem lucruri mai bune de facut. de ce sa stau si sa ma plang cand pot .. sa fac la mate. :) ) stiu de ce. pentru ca nu pot. pentru ca nu ma pot concentra la mate. ca asta sunt. o sensibila incurabila care trece neobservata de mult prea multi. ce ciudata sunt. am mai trecut prin starea asta daca nu ma insel. e mentionata chiar in primele 2 sau 3 articole din blog. poate tind uneori spre automutilare. sado-maso. da. asta-s eu. :) ) toti ma avertizeaza sa nu mai pun suflet. are cineva o sfoara? =)) nu,nu. doamne fereste. vorba aia .. e frumos aici pe pamant, da’ nu prea. :) ) e stresant. si fiecare face fata altcumva stresului. eu mai clachez. mai imi revin. degringolada totala. :D nici nu mai pot scrie. vezi? e fara cap si fara coada tot ce fac. nu degeaba mai zice lumea ca nu-s buna de nimic. poate la nervi. poate nu. cacat. imi revin eu si din starea asta. trebuie. e un “must do ” :) ) pana data viitoare ..

ramaneti cu bine. :)