de cand n-am mai scris. a inceput lumea sa-mi reproseze ca nu mai are ce citi. hey! si sa vezi ca cineva chiar ” ma ” citeste. hmm. si azi tre sa fac treaba dubla. o sa va scriu si din partea lui florin. [ florin, colegul meu ] dupa stiti [ daca stiti ] de pe blogul lui, ametitul meu coleg a facut o infectie la mana. as we speek, s-ar putea sa fie operat. ce ti-e si cu copiii astia bomba? ;)) cam naspa din punctul meu de vedere, sa trebuiasca sa stai in spital [ si nu orice spital, ci ala de copii. unde tipa aia mici, saracii de ei, de innebunesti ] si sa astepti sa fii operat. cu branula infipta in mana stanga si cu o unguroiaca care nu stie romana in salon. nu suna deloc fain. eu, spre fericirea mea, nu am fost internata niciodata, dar usi de spitale am batut. [ ca de .. fiecare cu problemele lui ] si sunt si niste in conditii in spitalele de la noi, de-ti vine sa te iei cu mainile de par. oricum, nu doresc nimanui sa fie bolnav, si sa treabuiasca sa stea ca leguma in spital. stiu din experienta mamei mele, ca nu e deloc cel mai interesant lucru care merita facut. si-n plus, sunt o ora sau doua de vizite. numa o ora sau doua. numa doua ore in care cineva d-abia reuseste sa-ti atraga atentia spre altceva de la jegu’ ala de spital, ca trebe sa si plece. am scris articolul asta despre spitale, din solaridate fata de o persoana importanta pentru mine. si-n plus, trebuia scris. oricum, sunt sigura ca daca aveam ocazia, si mergeam la flo - flo cu o foaie si un pix, scria un articol de doua ori mai bun ca al meu.

o sa fie bine, flo - flo. [ wa .. de fapt. n-are ce sa mearga prost ]